Muzeul Sfanta Sofia din Istanbul redevine moschee

Sfanta Sofia noaptea.

Muzeul Sfanta Sofia din Istanbul redevine moschee

Consiliul de Stat al Turciei a revocat recent un decret guvernamental din 1934 privind statutul celebrului muzeu Sfanta Sofia din Istanbul. Ulterior, presedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, a semnat un decret prin care se autoriza posibilitatea inchinarii musulmanilor la moscheea Hagia Sofia. Seful statului turc a solicitat, de asemenea, respectarea deciziei autoritatilor turce si a subliniat ca facilitatea va ramane deschisa reprezentantilor tuturor religiilor si natiunilor. Decizia Turciei de a schimba statutul muzeului Sfanta Sofia a provocat regret si ingrijorare in UNESCO si UE. In acelasi timp, reprezentantii Greciei, Ciprului si Austriei au evaluat extrem de negativ acest fapt.

Moschee din nou, dupa 85 de ani

In data de 10 iulie anul curent, autoritatile turce au decis sa schimbe statutul simbolului epocii de aur a Bizantului – catedrala Sfanta Sofia, monument construit de arhitectii greci Isidor din Milet si Anthemius din Tralles in perioada anilor 532 – 537, la ordinul imparatului roman Justinian I.

In 1453 catedrala Sfanta Sofia a devenit principala moschee (Hagia Sofia) a statului turc, dupa ce Constantinopolul a fost cucerit de Imperiul Otoman, sub conducerea lui Mehmed Cuceritorul. Dupa aproape 500 de ani, la 24 noiembrie 1934, acest reper al Istanbulului a primit statutul de muzeu, in urma unui decret dat sub comanda fondatorului si primului presedinte al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk.

Consiliul de Stat turc a anulat recent decretul, subliniind ca Sfanta Sofia este detinuta ca si moschee in registrul imobiliar al statului. Acest asa zis imobil ar apartine Fundatiei Sultan Mehmet Khan, a carui documentatie a indicat ca fostul muzeu poate fi folosit doar ca moschee.

Ulterior, presedintele Recep Tayyip Erdogan a semnat un decret prin care se autoriza deschiderea moscheii Hagia Sophia pentru inchinare. Liderul turc a amintit ca 435 de biserici si sinagogi sunt situate in Republica Turcia. El a mai subliniat ca Hagia Sofia este mostenirea intregii omeniri, iar usile moscheii vor fi intotdeauna deschise pentru locuitorii Istanbulului dar si pentru straini si reprezentanti ai altor religii.

„Dupa finalizarea masurilor pregatitoare, intentionam sa organizam un serviciu pe 24 iulie la Hagia Sofia. Pe langa schimbarea statutului muzeului, taxa de intrare la muzeul Sfanta Sofia este de asemenea anulata”, a spus Erdogan, adaugand ca transformarea catedralei in moschee va dura aproximativ sase luni.

Numeroase state europene sunt indignate

Fostul muzeu, devenit acum moscheea Hagia Sofia, este un simbol al gloriei Bizantului – aproximativ 130 de tone de aur au fost cheltuite pentru constructia sa. Inaltimea sa este de 55 metri, iar diametrul cupolei de 31 metri. Mai mult de o mie de ani, catedrala a fost cel mai mare templu din lumea crestina. Apoi, acest statut i-a fost luat de Bazilica Sf. Petru din Roma.

In 1985, catedrala a fost recunoscuta drept patrimoniu mondial de Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura. Directorul general UNESCO, Audrey Azoulé, si-a exprimat regretul profund pentru decizia de a schimba statutul muzeului Sfanta Sofia fara un dialog prealabil.

De asemenea, o serie de state de pe continentul european au reactionat negativ la decizia autoritatilor turce. In timp ce Inaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, si-a exprimat regretul pentru schimbarea statutului unui monument care are o mare valoare simbolica, istorica si universala, reprezentantii Greciei, Ciprului si Austriei au criticat in mod deschis decizia luata de turci.

Ministrul Culturii si Sportului din Grecia, Lina Mendoni, a descris incidentul drept „o provocare deschisa pentru intreaga lume civilizata”. La randul sau, seful Ministerului grec de externe, Nikos Dendias, a numit aceasta decizie o provocare din partea Turciei. Omologul sau cipriot, Nikos Hristodulidis, a declarat ca autoritatile turce si-au incalcat flagrant obligatiile internationale.

Hedonismul

Hedonismul este un curent filozofic care sustine ca placerea e foarte importanta si ca reprezinta scopul principal al oamenilor. Originea termenului e „hedonismos”, adica placere in limba greaca.

Hedonismul

HEDONISM

Conceptul de baza al gandirii hedoniste este simplu, ca placerea e singurul lucru esential si care ar trebui sa aiba importanta pentru o persoana. Aceasta idee e folosita pentru a evalua o actiune, tinand cont de placerea sau durerea, ce apare ca rezultat al realizarii ei. In principiu, hedonistul incearca sa obtina o placere maxima din ceea ce face. Filozofii britanici Stuart Mill si Jeremy Bentham au aparat teoria etica a utilitarismului, conform careia ar trebui sa infaptuim doar acele actiuni care vizeaza binele comun.

Hedonismul motivational este initiativa lui Jeremy Bentham si are o abordare cantitativa a gandirii hedoniste. Bentham crede ca valoarea placerii poate fi masurata prin prisma cantitatii. Adica valoarea placerii poate fi marita de durata placerii, nu numai de numarul de placeri sau de intensitatea lor.

Bentham sustine ca durerea si placerea sunt factorii motrici ai actiunilor noastre, privind hedonismul referitor la motivele de actiune. Uneori motivatiile hedoniste nu genereaza actiuni hedoniste, iar in cazurile in care genereaza asemenea actiuni, motivatia esueaza conform principiilor hedonismului. „Paradoxul” pe care il suporta hedonismului consta in ideea ca cei motivati in favoarea placerii obtin mai putin decat ar trebui, iar cei motivati contra durerii, obtin mai mult decat le trebuie.

Concluzia este ca hedonismul motivational deriva in motivarea cuiva prin propria-i placere sau durere, incluzand faptul ca e motivat pentru placere si se impotriveste durerii. A fi motivat „pentru” placere si „contra” durerii, e o descriere a filozofiei in termeni de „productie”, adica e o tendinta de producere a placerii si de reducere a durerii, decat de exprimare a acestor lucruri.

Hedonismul normativ este initiativa lui John Stuart Mill, care a preferat o abordare calitativa. El sustine ca exista nivele diferite de placere. Mill spune ca fiintele simple acceseaza mult mai usor placerile usor de obtinut, din moment ce ignora celelalte aspecte ale vietii. Fiintele cele mai elaborate analizeaza problema, de aceea pierd din timpul destinat placerii simple.